la-Bucuresti.ro     


Fondat 2008     |                     Site dedicat informarii bucurestenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

25 de ani de la înființarea Muzeului Țăranului Român

Agerpres

 

Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) este continuatorul Muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, înființat în 1906. Muzeul s-a mai numit Muzeul de Etnografie și Artă Națională și din 1912, Muzeul de Artă Națională. În 1953, se numea Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului, iar de la 5 februarie 1990 a fost numit Muzeul Țăranului Român.

Muzeul este situat în București, pe șoseaua Kiseleff nr. 3, lângă Piața Victoriei. Clădirea unde se află actualul muzeu a fost construită în perioada 1912-1941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești.

Istoria Muzeului Național al Țăranului Român începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a acestuia, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început a construcției naționale, țăranul devine o referință simbolică centrală a identității românești, iar cultura țărănească începe să intereseze tot mai mult.

Pentru a da un impuls "industriei casnice", ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza a dat, în 1863, o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, "exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale". Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.

Astfel a luat ființă Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, "o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc". Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale.

O serie de obiecte din colecțiile MNȚR datează din acea perioadă.

 

La inițiativa lui Spiru Haret, în 1 octombrie 1906, s-a înființat un muzeu autonom al artei țărănești: Muzeul de Etnografie, Artă Națională, Artă Decorativă și Industrială, cu sediul în clădirea fostei Monetării. În funcția de director a fost numit eminentul istoric de artă, Alexandru Tzigara-Samurcaș, care va conferi instituției un statut științific și cultural prestigios, adecvându-i și numele, mai întâi, în Muzeul de Etnografie și Artă Națională, iar din 1912 în Muzeul de Artă Națională.

Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neo-românească" a Muzeului de la Șosea.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradițional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziției, completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale și zoomorfe.

Zidăria aparentă de cărămidă roșie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foișorului amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri conferă clădirii somptuozitatea măsurată a unui adevărat palat al artei.

În anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri și săli conexe, construit însă fără să se țină seama de concepția stilistică de bază a arhitecturii vechii clădiri. Noua construcție, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporții, realizat în spiritul perioadei proletcultiste a regimului comunist.

Muzeul de la Șosea și-a continuat periplul istoric și după cel de-al doilea război mondial. Clădirea s-a transformat, începând cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi în Muzeul Partidului Comunist Român. Colecțiile au fost mutate din acest sediu și adunate o vreme în clădirea Palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde au alcătuit Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România, sub conducerea remarcabilului etnograf Tancred Bănățeanu, apoi au fost depozitate la Muzeul Satului, în 1978 acesta unindu-se cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară..

După 1989, pe 5 februarie 1990, pictorul Horia Bernea a fost numit director al muzeului de la Șosea, reînființat sub titulatura Muzeul Țăranului Român. 

Muzeul deține colecții fără egal privind etnografia țărănească românească, incluzând costume, mobilier, covoare, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, xilogravuri, țesături, unelte, precum și o importantă colecție de artă populară străină, constituită datorită strădaniei etnografului Tancred Bănățeanu. După 1990 au fost achiziționate șase biserici de lemn din județele Arad și Hunedoara, patru conservate in situ, iar două, în incinta muzeului. Muzeul deține în administrare și expoziția deschisă în incinta Casei de Piatră de la Herăști.

Din 90.000 de obiecte, 70.000 sunt din vechea colecție și 20.000 au fost achiziționate începând din 1990.

Modul de expunere este inovativ și original. Cele mai multe obiecte sunt expuse liber și etichetele sunt evitate. Muzeul este de natură experimentală și încearcă în mod constant noi modalități de prezentare a colecțiilor. 

De asemenea, muzeul organizează numeroase expoziții temporare și proiecte culturale. A câștigat Premiul "Muzeul European al Anului" pe 1996.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

 


laAnunt.ro     |     eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |      la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro     |    la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro |      la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015