la-Bucuresti.ro     

Fondat 2008     |                     Site dedicat informarii bucurestenilor.                   |      English

Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Magazin  |  Contact

Primul-ministru a prezentat măsurile guvernamentale pentru susţinerea mediului de afaceri.

Guvernul Romaniei

„Domnule ministru,
Distinse autorităţi,
Doamnelor şi domnilor,
Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată de a fi alături de dumneavoastră la acest eveniment al lansării Cartei Albe a IMM-urilor din România 2010.
Sunt aici, pe lângă acest motiv, şi din perspectiva necesităţii de a discuta împreună ceea ce se face şi avem de făcut, în continuare, în România pentru mediul de afaceri. Pornesc foarte clar de la premisa că IMM-urile reprezintă motorul oricărei economii de piaţă şi reprezintă, practic, acel motor care aduce două treimi în PIB al României. În consecinţă, trebuie să îi acordăm în condiţiile de restrişte pe care le avem importanţa şi locul necesar.
Am să fac câteva referiri şi la ce s-a întâmplat până acum şi, evident, că în final o să dau şi câteva răspunsuri şi la provocările pe care domnul preşedinte Ovidiu Nicolescu, cu bună credinţă le-a lansat astăzi.
De ce România a avut în 2009 o cădere economică de peste 7% şi de ce ieşirea din recesiune la noi este mai dificilă decât în alte părţi ale lumii? Şi trebuie să ne uităm cu obiectivitate la ceea ce s-a întâmplat, la ceea ce am făcut cu toţii şi la ceea ce trebuie să facem.
2007, anul intrării României în UE, un an care a creat premise majore pentru dezvoltarea economică a ţării. Intrările de capital străin, avantajul integrării au adus României şansa de a avea o creştere economică fără precedent. Ceea ce nu s-a înţeles - şi aici nu fac un atac la niciun guvernant acum, pentru că în ultimă instanţă toţi sunt români - a fost faptul că această creştere economică determinată de intrarea României în UE, prin intrările masive de capital străin şi alte avantaje a fost o creştere conjuncturală şi această creştere conjuncturală nu a fost folosită în interesul general al României.
Şi la ce mă refer? În 2008 am avut o creştere economică de peste 8%, în condiţiile în care în UE creşterea economică normală a fost între 2-4%. Noi am avut una conjuncturală, determinată de intrarea României în UE. Dacă aveam înţelepciunea ca banii aceia determinaţi de creşterea conjuncturală a intrării României în UE să fi fost folosiţi cu prioritate pentru investiţii şi locuri de muncă, România ar fi trecut mai uşor perioada aceasta de criză economică, care a început în anul 2009. Din nefericire, realităţile ne arată că în condiţiile unei creşteri economice de 8%, am cheltuit cu mult mai mult decât ne permiteam şi am avut un deficit de peste 5%, în 2008. Iar banii care au rezultat, surplusul conjunctural al intrării României în UE, plus vânzarea BCR-ului în loc să se ducă în autostrăzi şi, în consecinţă, în investiţii şi locuri de muncă, s-au dus, din nefericire, în consum.
Asta este realitatea. S-au majorat pensii, salarii, ajutoare sociale de două sau chiar de trei ori. Conjunctural, pentru că atunci au fost resurse financiare, fără să se gândească nimeni că odată ce această creştere a fost făcută - dublarea, triplarea pensiilor, salariilor şi ajutoarelor sociale - ea trebuie dusă pe termen lung. Şi aceea situaţie nu se va repeta în fiecare an, aşa cum s-a întâmplat atunci odată ci intrarea României în UE.
A venit criza economică peste această situaţie şi ne-a arătat exact cum este România. România a majorat cheltuielile sociale cu salarii, pensii şi ajutoare sociale fără să aibă acoperire în productivitatea muncii. Şi am ajuns în 2009, în 2010 să fim nevoiţi - şi este cel mai neplăcut lucru pe care îl poate avea la îndemână un prim-ministru - să ajusteze cheltuielile sociale ale statului cu potenţialul pe care statul îl are în realitate şi nu cu o creştere conjuncturală.
Înţelept ar fi fost atunci - într-adevăr, am avut un surplus şi se puteau da într-un an sau doi majorări de salarii sau de pensii sub formă punctuală de ajutor, dar care să nu modifice valoarea salariului în general, valoarea pensiei în general, şi punctual pentru anul acela pentru că economia a avut avantajul intrării în UE să dea un surplus şi să lase nivelul salariilor şi a pensiilor la cât poate susţine economia prin productivitatea reală. Din nefericire, s-au dat majorări de ajutoare sociale, salarii şi pensii pentru toată perioada de acolo înainte.
Acum suntem nevoiţi să facem aceste ajustări cu funcţionarea statului. Este un lucru greu, dureros, neplăcut să fii nevoit să tai de acolo unde s-a dat. Şi puteam şi noi să menţinem, în continuare, în mod inconştient şi să împrumutăm ţara încât să o ducem pe marginea prăpastiei, pentru că încă nivelul de îndatorare al ţării este cu mult sub media europeană. Suntem la peste 30% datorie publică în PIB încât, în UE maximum este 60%, iar altele, precum Grecia, au peste 100%, 120%.
Puteam şi noi să fim populişti, să închidem ochii şi să ne împrumutăm la nesfârşit pentru a menţine un nivel al ajutoarelor sociale care nu are acoperire în realitate, doar împrumutând ţara la nesfârşit. Însă, am luat o decizie de a încerca să ajustăm statul, să funcţioneze cu câţi bani are, în funcţie de nevoile lui reale. De aceea este acum procesul de restructurare a domeniului public în România, al sectorului public sau al sectorului bugetar.
În perioada decembrie 2008 - martie 2010, de la 1.396.000 de oameni în sectorul bugetar am ajuns la 1.360.000, 36.000 de oameni au plecat din sectorul bugetar. Acum, pe baza standardelor de cost pe care le impunem în toate domeniile, vor mai fi disponibilizări importante în sectorul public pentru a avea un stat funcţional, bine dimensionat, în raport cu nevoile ţării şi ale cetăţeanului.
De aceea, în acest moment, preocuparea noastră majoră este să ducem procesul de restructurare până la capăt în domeniile pe care le-am început. Şi o să fiu foarte scurt. Deja în domeniul Justiţiei am adoptat patru coduri: Codul penal, Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Coduri ce vor avea un impact important şi asupra mediului de afaceri şi asupra cetăţeanului, din perspectiva reducerii costului şi a duratei proceselor. Acum se lucrează la legile de implementare a acestor coduri, care vor reprezenta o mutaţie majoră în sistemul juridic românesc.
În domeniul pensiilor, a căzut un Guvern pentru ca să putem elimina pensiile speciale, ne-am angajat a doua oară răspunderea, şi de data aceasta am reuşit să eliminăm acele pensii care nu au la bază principiul contributivităţii. Şi astăzi peste, sau aproximativ 200.000 de pensii speciale sunt reevaluate, cu excepţia magistraţilor potrivit deciziei Curţii Constituţionale. Este un pas important care arată o determinare de a pune lucrurile în regulă, de a face un sistem de pensii în care contribuţia să fie, în esenţă, singurul element care să stea la baza pensiei. Şi, de asemenea, reevaluarea pensiilor acordate abuziv pe motiv de boală. Aţi văzut şi dumneavoastră câte cazuri deja au apărut de pensii de invaliditate, care nu au acoperire în realitate, de conducători auto care au certificat de nevăzător şi aşa mai departe. Acesta este statul nostru, din nefericire, care timp de 20 de ani a permis şi privilegii şi abuzuri. Normal că acum când le tăiem şi le aducem la normalitate creează nemulţumiri. Scopul nostru este să-i ajutăm pe cei care sunt cu adevărat în nevoi, pe cei care sunt cu adevărat într-o situaţie de boală, sau de invaliditate, sau de certificat real de nevăzător să fie sprijiniţi pentru că sunt semenii noştri şi trebuie să beneficieze de solidaritatea noastră. Şmecherii trebuie să iasă din sistem şi să meargă la muncă.
În al treilea rând, procesul de descentralizare important în domeniul sănătăţii, în domeniul educaţiei, în domeniul administraţiei publice locale. Salarizarea unitară, un prim pas în 2009, se va finaliza în 2010, ceea ce va crea un cadru coerent de salarizare a personalului plătit din fondurile publice în România. Pentru că aşa cum aveam la pensii un raport incredibil între cea mai mică şi cea mai mare pensie 350 cea mai mică pensie – 350 de milioane şi mai mult – cea mai mare pensie. La fel şi în domeniul salarizării era un haos total. Acum se aduce la un nivel de 1 la 12 şi cu respectarea poziţiei fiecăruia în sistemul public de salarizare.

Ajung la componenta economică, pentru că eu sunt conştient de faptul că nu vom avea niciodată resursele necesare la bugetul de stat dacă mediul de afaceri nu le produce. Este un lucru mai simplu ca oricare – înainte de a consuma trebuie să produci. Înainte de a distribui ajutoare sociale trebuie să produci prosperitate ca să ai de unde distribui. Şi de aceea, în 2009 şi în 2010 am încercat cât ne-a fost cu putinţă să protejăm cele mai importante taxe din România şi, în acelaşi timp, să găsim măsuri prin care să sprijinim mediul de afaceri. Vreau să vă spun cu toată sinceritatea că ne-am uitat la tot ce se putea face în România în comparaţie cu ce au făcut alte ţări.
Şi, în rândul acestor măsuri vreau să menţionez doar câteva dintre ele pe care le-am luat şi care sunt încă în aplicare. O să trec câteva în revistă: şomajul tehnic – o măsură prin care am protejat zeci şi chiar sute de mii de locuri de muncă, ca o măsură prin care temporar statul preia plata contribuţiilor asigurărilor sociale ale angajatului şi ale angajatorului.
O altă măsură vizează sprijinirea firmelor care angajează şomeri, prin preluarea de către stat a plăţii contribuţiilor de asigurări sociale pentru 6 luni. Vreau să ştiţi că până în momentul de faţă pe baza acestui act normativ din 2010, până în 30 iunie, au fost angajate 2092 de persoane şi au beneficiat 1250 de angajatori. Deci în interval relativ scut deja această măsură începe să-şi unele roade şi va fi menţinută în continuare, ca o măsură pentru a-i sprijini pe cei care angajează şomeri prin sprijinul statului.
Programul Prima Casă, cu o tentă de sprijinire a domeniului construcţiilor şi a familiilor care trăiesc în chirie şi plătesc o rată acum la bancă în locul chiriei pe care o plăteau şi nu aveau o locuinţă în proprietate. De la începutul Programului au fost acordate garanţii de peste 1 miliard de euro. Şi sunt 24.277 de beneficiari de garanţii guvernamentale, adică 24.277 de cetăţeni români care nu mai plătesc, aşa cum am spus, chiriei, ci plătesc o rată şi au o casă în proprietate. Concomitent cu modificarea din 2010 de a susţine, practic, locuinţele construite de la zero.
M-aş referi, de asemenea, la un mod direct prin care încercăm în continuare să sprijinim IMM-urile prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare a IMM. Până în prezent, fondul capitalizat de către stat a acordat 10.400 de garanţii în valoare de 643 de milioane de euro şi a contribuit la crearea şi menţinerea a peste 139 de mii de locuri de muncă. Este un sprijin pe care statul îl dă întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul acestui fond de a depăşi, în continuare, perioada aceasta dificilă.
De asemenea, pentru cei care au proiecte europene - firme prin colaborarea Ministerului Economiei şi Ministerul Finanţelor dăm posibilitatea de a utiliza instrumentul garanţiilor de stat ca să poată lua de la bancă împrumut pentru a-şi putea asigura partea de cofinanţare, schemă utilizată tot prin intermediul Fondului de Garantare. Şi mai mult decât atât, printr-un act normativ adoptat recent, dăm posibilitatea firmelor care au proiecte europene, şi au semnat contractul de finanţare, să gajeze cu bunul din proiectul european pentru a putea obţine împrumut de la bancă, lucru care nu era permis până în momentul de faţă, tot ca o măsură suplimentară de sprijinire a firmelor care desfăşoară un asemenea efort.
Recent, am mai luat o decizie de a sprijini asociaţiile de proprietari cu garanţii guvernamentale în vederea reabilitării termice a locuinţelor şi cu dobândă subvenţionată, pentru a încuraja acest aspect al construcţiilor, al reabilitărilor termice unde întreprinderile mici şi mijlocii au jucat şi joacă un rol extrem de important. Ce înseamnă asta? Că asociaţiile de proprietari dacă iau decizia, cu dobândă subvenţionată de stat, vor putea merge la bancă cu garanţia statului să-şi ia bani necesari să-şi facă reabilitarea termică, aşa cum decid ei să nu mai existe suspiciuni că statul organizează licitaţii la costuri prea mari şi la cele mai bune preţuri pe care le decid asociaţiile de proprietari şi în anumit număr de ani să ramburseze în rate partea aceea de contribuţie. Deci, şi pe această cale încercăm să utilizăm mecanismul garanţiilor de stat pentru a sprijin şi susţine activitatea economică.
Ajutoarele de stat sub forma schemelor promovate de către Guvern - şi domnul preşedinte a făcut o referire şi aici se mai poate lucra după ce am văzut prezentarea domnului preşedinte. Noi recent în Guvern am modificat condiţiile de eligibilitate în sensul scăderii pragurilor iniţiale pentru a accede la scheme de ajutor de stat. Erau iniţial următoarele praguri: minim 30 de milioane de euro şi minim 300 de locuri de muncă. Acum noi le-am scăzut şi, practic, am lărgit puţin şi posibilitatea IMM-urilor de a intra în aceste scheme. Dar asta nu înseamnă că nu mai evaluăm pe baza a ceea ce a spus, astăzi schemele sunt de felul următor. Deci la minim 30 de milioane şi minim 300 de locuri de muncă am spus aşa: investiţii între 10 şi 20 de milioane de euro şi minim 100 de locuri de muncă, deci nu 300 de locuri de muncă, nu 30 de milioane de euro investiţii, ci 10 milioane de euro, şi, în condiţiile acestea, sperăm că mai multe IMM-uri vor fi în situaţia de a intra în această ipoteză. Dar am reţinut, observaţiile domnule preşedinte, vă asigur că împreună cu ministrul Economiei vom discuta la nivelul Guvernului posibilitatea de a coborî şi mai jos acest prag pe care dumneavoastră l-aţi sesizat şi să continuăm acest efort.
De asemenea, sprijinirea IMM-urilor prin acordarea ajutoarelor de stat, alta decât schemele de ajutor, prin ajutorarea de minimis. Până în prezent au fost efectuate plăţi în felul următor: în 2009 - 16, 2 milioane de lei, în 2010 - 28,8 milioane de lei, iar în semestrul II al anului 2010 urmează să se efectueze plăţi în sumă de 214,3 milioane de lei, în 2011 de 167,6 milioane de lei. Acest ajutor de minimis este nerambursabil până la 200 de mii de euro, de maxim 200 de mii de euro sprijin pentru IMM-uri.
De asemenea, amânarea la plata a obligaţiilor restante a agenţiilor economici afectaţi de criză. Prin ordonanţa 92/2009, ordonanţă care a sprijinit pe foarte mulţi agenţi economici şi va sprijini în continuare, în sensul că dacă se află în dificultate se aplică acest mecanism de amânare la plata obligaţiilor fiscale. Neimpozitarea profitului reinvestit se menţine în continuare această măsură.
Cotă redusă de TVA de 5% pentru achiziţionarea de locuinţe sociale, este şi se menţine în continuare În ciuda modificării regimului TVA, cota redusă de 5% pentru construcţia de locuinţe sociale de până la 120 de metri pătraţi, se menţine această măsură.
De asemenea, am emis mai multe acte normative prin care am sprijinit agenţii economici de al nivel local să-şi poată recupera datoriile, să-şi poată recupera bani pe care îi aveau de încasat de la primării, prin faptul că am dat 360 de milioane de euro bani înspre primării pentru a-şi achita datoriile către agenţii economici, cu condiţia ca agenţii economici să aibă datorii către bugetul de stat. Acest mecanism al compensării şi el este în vigoare şi funcţionează în momentul de faţă, urmează ca primăriile să facă aceste solicitări, nu intră în plafonul de îndatorare al primăriilor. Termenul de rambursare este pe 5 ani de zile cu perioadă de graţie, la o dobândă, cea mai mică cu putinţă pentru a sprijini şi mediul economic şi primăriile să iasă din blocajul în care se află.
Reducerea şi comasarea unui număr de taxe şi tarife cu caracter nefiscal. Au fost reduse şi eliminate până în prezent 215, vor mai fi eliminate pe parcursul acestui an şi alte impozite, taxe şi tarife mai bine spus cu caracter nefiscal.
Menţinerea cotei unice de impozitare de 16%. A fost, este şi rămâne un obiectiv fundamental al Guvernului. Vreau să ştiţi, şi o spun cu toată sinceritatea, că acest Guvern pe care îl reprezint şi-a pus mandatul pe masă în faţa Parlamentului pentru a apăra TVA-ul şi cota unică. Ne-am dus în Parlament cu alte măsuri alternative să nu ne atingem de TVA şi de cota unică, punând în joc chiar mandatul Guvernului, existenţa lui., Nu am avut nici o ezitare să fac asta. După decizia Curţii Constituţionale, din nefericire, nu am avut alternativă decât de a proceda la măsura majorării TVA-ului, pentru a putea păstra echilibrul bugetar, asigurarea finanţări deficitului bugetar şi păstrarea echilibrului în ţară. Nu a fost şi nu este o măsură pe care să ne-o fi dorit. Şi v-am spus am mers în faţa Parlamentului şi ne-am pus mandatul pe masă pentru a proteja, dar realităţile sunt acelea pe care le avem şi, din nefericire, situaţia bugetară arată că în momentul de faţă consumăm cu mult mai mult decât producem, prin urmare am fost obligaţi să găsim o asemenea soluţie pentru a putea să finanţăm deficitul bugetar, şi mai ales să ne asigurăm finanţare a acelor părţi din deficit pe care nu o putem acoperi din plan intern. Că aceasta este realitatea crudă, trebuie să aducem bani din altă parte pentru a acoperi cât consumăm, până când se realizează acest proces de restructurare a statului pentru a-l apropia de ceea ce producem şi să consumăm atât cât producem şi nimic mai mult. Iar, eventualele împrumuturi să fie folosite doar pentru partea de dezvoltare, pentru partea de investiţii, pentru partea de infrastructură. Aceasta este în fapt obiectivul nostru: să ajustăm statul să consume cât produce şi tot ce luăm ca împrumut să se ducă în partea de investiţii şi locuri de muncă, pentru că ele vor întoarce întreit beneficii în buget şi în dezvoltarea ţării. Partea care aţi cunoscut-o şi o vedem este că din cauza utilizării necorespunzătoare a creşterii economice conjuncturale cu intrarea în UE s-au dus bani pe cheltuieli sociale şi nu pe investiţii. Pentru că dacă erau utilizaţi aşa, altfel puteau fi folosiţi în momentul de faţă. Deci, acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-am avut şi le avem în continuare în vedere pentru a putea sprijini şi susţine activitatea economică.
Evident că în perioada următoare avem în vedere şi alte măsuri de susţinere a IMM-urilor şi a mediului privat.
Se elimină impozitul minim începând cu această toamnă. Am apreciat şi am spus demult că acest impozit minim şi-a produs efectul pe care l-am dorit şi în această toamnă va fi eliminat.
Cota unică de 16% va fi menţinută. O spun sincer impozitarea progresivă nu aduce ceea ce cred unii că poate aduce mai mult la bugetul de stat. Am avut cotă progresivă în România şi ponderea veniturilor în PIB tot 30-31% a fost, deci nu a fost un surplus. Dimpotrivă, în 2005, odată cu introducerea cotei unice a crescut ponderea veniturilor pe această componentă, nu a scăzut. Deci nu avem motive să spunem că ar trebui să fie eliminate şi este şi un semn de stabilitate şi de coerenţă a activităţii economice şi a susţinerii mediului de afaceri.

Am văzut propunerile pe care dumneavoastră le-aţi făcut şi le consider pertinente şi la multe dintre ele Guvernul lucrează în acest moment, aproape similar cu cele propuse de dumneavoastră sau într-o formulă asemănătoare.
Pe fondurile europene, în zilele trecute am avut o şedinţă specială încât am trecut acum de la faza de a sta şi a discuta fiecare problemă punctuală cu fiecare Autoritate de Management şi ministru la a stabili răspunderi publice concrete. Bani atraşi la UE în fiecare lună, fiecare ministru prezintă public ceea ce a făcut: câţi bani au intrat în România, câte proiecte s-au semnat, câte contracte de finanţare au fost aprobate pentru că faza de început a trecut. Avem în vedere şi partea aceasta de stimulare, beneficiază de 75% cei care lucrează, mai pot fi făcute unele modalităţi de a ajustare, astfel încât să fie sprijiniţi suplimentar şi nu vom ezita să facem asta în cadrul legal şi european pe care îl avem. Dar, am adus răspunderea publică a absorbţiei fondurilor europene în planul direct al opiniei publice prin prezentarea unui raport transparent în fiecare lună, tot un fel de Carte Albă a absorbţiei fondurilor europene în care vom vedea unde sunt problemele, public: la ministere, la cei care le implementează, la Autoritatea de Management. Fiecare va trebui să dea socoteală, să nu se mai ascundă în spatele celuilalt şi să vedem de la situaţii când avem 12 – 14 luni de la organizarea licitaţiei până la semnarea contractului, avem o problemă, înseamnă şi acolo la implementare. Sau avem o problemă şi la evaluarea programului, a proiectului, dacă au trecut luni bune de la depunerea proiectului şi el stă într-un dulap prăfuit acolo. Deci vom avea responsabilităţi precise şi concrete cu sprijinul inclusiv financiar a acelora care lucrează cu fondurile europene.
Pentru tineri întreprinzători avem un proiect de lege aproape în formă finalizată, Ministerul Economiei cu Agenţia pentru IMM-uri lucrează şi va fi finalizat pentru această toamnă, schema ajutorului de stat am modificat-o şi lucrăm în continuare pe baza propunerii dumneavoastră să o putem coborî astfel încât să devină şi mai accesibilă întreprinderilor mici şi mijlocii.
Aţi găsit un prieten în privinţa Parteneriatului Public-Privat şi am fost unul dintre aceia care am susţinut, fără rezerve, adoptarea de către Parlament a legii Parteneriatului Public-Privat şi o voi susţine, fără rezerve, şi în continuare. Pentru că Parteneriatul Public - Privat a construit UE. Evident, acum ei au înăsprit regulile, la UE. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să ne dăm bătuţi şi să nu aplicăm acest mecanism al Parteneriatului Public-Privat. Legea a fost adoptată de Parlament, proiectele sunt în pregătire, în special, pe infrastructură dar nu numai şi pe energie şi pe sănătate, pentru a autoriza acest instrument extraordinar al Parteneriatului care vine alături de stat, pentru că statul nu poate avea bani să facă şi autostrăzi, şi spitale, şi hidrocentrale din resursele limitate pe care le are. Şi atunci trebuie să pună la îndemâna mediului privat un instrument coerent. Acum avem o lege care, sper să aducă şi normele de aplicare imediat pentru că proiectele în pregătire sunt şi la Ministerul Transporturilor şi la mministerul Economiei, iar domnul ministru Videanu vă poate confirma că are în pregătire mai multe proiecte de Parteneriat în domeniul energiei.
Voi studia propunerea de la punctul 6 cu extinderea măsurilor din legea 312. Voi face evaluarea domnule preşedinte, distinşi colegi şi o să vă dau un răspuns cu privire la această solicitare. Şi aş mai adăuga faptul că în acest moment lucrăm în Guvern la simplificarea mecanismelor birocratice pe care agenţii economici sunt obligaţi să-l aibă în raport cu statul prin multitudinea de declaraţii fiscale pe care trebuie să le completeze. Consilierul de stat din partea primului-ministru responsabil este aici, Dan Lazăr, lucrăm în acest an şi pentru simplificarea acestor proceduri şi unificarea acestor declaraţii, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2011 să aveţi şi din punct de vedere birocratic mai puţine persoane care trebuie să stea la birou să completeze tot felul de fişe şi declaraţii, printr-o mai bună mobilizare a statului şi într-o informatizare corespunzătoare la toate nivelele şi la toate palierele.
Acestea sunt câteva din gândurile pe care am vrut să le transmit astăzi şi să vă asigur că indiferent de greutăţile momentului pe care îl traversăm. Ştiu, şi oamenii au dreptate să fie nemulţumiţi, supăraţi pentru că unii îşi pierd locul de muncă de la stat, dar în contrapondere, mergem la Ministerul Muncii - şi avem aici pe domnul secretar de stat Mocanu – care va pregăti programele alternative de recalificare profesională, de sprijin pe banii statului pentru aceste recalificări, astfel încât fiecare să-şi poată găsi un loc de muncă în mediul privat. Operaţia este dureroasă, medicamentul este amar, dar el este acela care va face din România să aibă un stat funcţional cu bani atâţia câţi trebuie cheltuiţi în domeniul public şi mai mulţi bani pentru investiţii şi locuri de muncă. Vă mulţumesc!

Reporter: Domnule premier, când veţi începe să discutaţi despre un nou împrumut?
Emil Boc: În acest moment nu avem în vedere vreo discuţie despre un nou împrumut.
Reporter: Care ar trebui să fie suma pentru disponibilizări? Aţi spus că o să fie masive. Cam cât estimaţi că ar trebui ca să se ajungă la funcţionarea corectă a aparatului bugetar?
Emil Boc: Vreau să ştiţi că noi nu pornim de la cifre prefabricate nici în privinţa numărului de oameni, nici în privinţa sumelor care se economisesc. Este vorba de a avea o administraţie funcţională bazată pe standarde de cost. Vom avea atâţia oameni câţi sunt necesari în fiecare domeniu, pe baza analizei standardelor de cost, aşa cum s-a făcut, de exemplu, în administraţia locală, spunând exact care este limita maximă a numărului de funcţionari ce trebuie să existe într-un anumit domeniu.
Reporter: Aţi estimat impactul bugetar al inundaţiilor?
Emil Boc: Îl vom avea în aceste zile. Avem peste 90% din evaluări trimise. Din nefericire, mai sunt judeţe care mai au probleme cu pagubele, chiar în acest moment. Oricum, pagubele sunt de ordinul sutelor de milioane de euro.
Reporter: Veţi cere modificarea ţintei de deficit bugetar din cauza inundaţiilor?
Emil Boc: Vom face socoteala şi vom vedea. În acest moment nu vă pot da detalii.
Reporter: După subprefecţi şi secretari de stat vă gândiţi să reduceţi şi numărul consilierilor din ministere?
Emil Boc: Repet. Miniştrii, până la 1 septembrie, au procesul de restructurare la mâna lor şi trebuie să îl finalizeze.
Reporter: Înlocuiţi în toamnă impozitul minim cu cel forfetar?
Emil Boc: Eu v-am spus şi am repetat şi aici. În această toamnă se elimină impozitul minim, iar restul detaliilor vi le va prezenta ministrul de Finanţe.
Reporter: Aţi finalizat prognozele de creştere economică?
Emil Boc: Vă mulţumesc.

eMedic.ro               LaMedic.ro               la-Facultate.ro               la Ziar.ro               la-Televizor.ro               laExecutareSilita.ro               laHotel.ro               la-Masa.ro

©2010